In tintirim
de Octavian Goga
in tintirim, la noi in tara
Movile sunt in lung si-n lat,
O pace muta, funerara,
Te-apasa greu ca un pacat.
in ele taina nefiintii
I-a prins, sub milostiv zavor,
Pe toti cati au muscat cu dintii
Din tarina durerii lor...
in tintirim dorm munti de lava
inchisi sub lespezi de mormant,
Un cuib de ura si otrava
E-n orice bulgar de pamant.
tarana tremura si-nvie,
Caci fiecare fir de lut
Dospeste-n el o vijelie
Din cate-n suflete-au batut...
in tintirim, pe vant de seara,
siraguri umbrele cobor,
Sunt mortii care se strecoara
si prin unghere tin sobor.
Grozava oaste de schelete,
Nebiruiti ratacitori,
Ei sfanta razbunarii sete
si-o-mpart in drum la trecatori.
in tintirim, in nopti albastre,
Cand stelele pe cer s-aprind,
Rasuna plansetele noastre
si zarea-ntreaga o cuprind.
infiorata lunca geme,
De bocet jalnic de femei,
Ce spun din gura lor blesteme
Cand duc la groapa ghiocei.
in tintirim mai sunt si cete
De nesatui boi de pripas,
Cari rumega pe indelete,
Calcand pe-un mort la orice pas.
si-n vreme ce sfarsiti de zile
Noi langa cruci ne tanguim,
Ei pasc la flori de pe movile,
Ei ni se-ngrase-n tintirim.
In tintirim
Aceasta pagina a fost accesata de 2259 ori.