Citate de Octavian Goga

Citate de Octavian Goga

de Octavian Goga



O dragoste apusa e ca un vulcan, niciodata nu poti zice ca a trecut pericolul de a izbucni din nou (Octavian Goga)

Fiecare scrie, nu pentru ca vrea, ci pentru ca nu poate altfel. (Octavian Goga)

Arta este un duhovnic impecabil. (Octavian Goga)

Sufletele care nu-si spovedesc tainele niciodata... sunt ca odaile cu ferestrele inchise, care nu se aerisesc. (Octavian Goga)
 
Voi, muntilor, mandrii mosnegi, cununati cu stelele boltii albastre, in leaganul vostru de cedrii si stanci, dorm toate povestile noastre. (Octavian Goga)

in linistea muntilor s-au nascut un suflet si o constiinta. in contact direct cu misterele naturii, oamenii au ajuns la o fina sensibilitate si la o bogata viata interioara. (Octavian Goga)

imi plac in dragoste nesaturatii - ii plang si-i admir. Au ceva din eroismul tragic al indraznetilor care vor sa treaca oceanul cu inotul. (Octavian Goga)

Nationalismul este singura doctrina salvatoare pentru un stat incepator ca al nostru. Nu se poate concepe liberul parcurs al tuturor fortelor distructive in mijlocul poporului nostru. (Octavian Goga)

De multe ori, privind in sufletul tau ti se pare ca stai in fata unei case cu obloanele trase si cu usile incuiate. O mana necunoscuta a scris pe o hartie in colt de poarta: "Plecat fara adresa..." (Octavian Goga)

Sarmanii nostri munti batrani, nu ma mir ca sunteti tristi. Strabunii nostri v-au fost stapani, noi, cei de azi abia turisti. (Octavian Goga)

De multe ori privind in sufletul tau ti se pare ca stai in fata unei case cu obloanele trase si cu usile incuiate. O mana necunoscuta a scris pe-o hartie in colt la poarta: Plecat fara adresa... (Octavian Goga)

Cantecele Mariei Tanase, aceasta fetiscana, cu timbru grav, izvorasc limpezi din pamantul romanesc, trec prin sufletul nostru si apoi urca spre cer, ca si aripile faurite cu un sfert de veac in urma de ardeleanul Aurel Vlaicu. (Octavian Goga)

Tragea din tigara si vorbea rar – apasat – mai mult pentru el si zicea asa: "Toate cartile mele le-am scris cu cerneala – pana intr-o seara cand nenorocul mi-a adus in cale dragostea – de-atunci scriu cu sange..." (Octavian Goga)

Prostii nu stiu nici sa rada, nici sa planga. Atunci cand rad, isi arata dintii; cand plang, urla. De aceea, lacrimile lor trezesc, de obicei, rasete, iar rasul lor - oftari de durere. (Octavian Goga)

Am o multime de carti pe care nu le rasfoiesc decat cand sunt bolnav si mi se abate gandul ca am sa mor... Le citesc atunci ca sa simt greutatea prostiei omenesti – sa mi se para lumea mai brutala, mai insuportabila... si sa ma doara mai putin ideea despartirii...
(Octavian Goga)

Sunt seri calme de vara – dulci moi... seri blande – seri oneste... in astfel de clipe nu poti simti pasiuni violente. in astfel de seri iti revizuiesti constiinta si-ti ierti dusmanii... in astfel de seri se pot citi si cartile autorilor mediocri... (Octavian Goga)

imi pare rau ca nu am putut sluji tara asa cum as fi vrut si cred ca as fi putut - cu credinta si hotarare. Am trait in vremea prostilor - a stapanit mediocritatea sub un rege tranzactionist in chestiuni de morala, timid si fara orizont in probleme de Stat. Ce va fi de tara in valtoarea care vine, nu stiu, dar cred in puterile sufletesti ale neamului.
(Octavian Goga)

Carte de pribegie – carte de vorbe rupte din viforul unei taceri – iar te-am luat cu mine... iar suntem tovarasi... Dupa o iarna – cu aceleasi goluri intretaiate de rauri de lava – iar bat largul Europei... si te duc cu mine... De-ar vorbi filele tale, mult s-ar plange pe urma lor. (Octavian Goga)

O dragoste apusa e ca un vulcan, niciodata nu poti zice ca a trecut pericolul de a izbucni din nou (Octavian Goga)

Maghiarii urla de dureri inchipuite. (Octavian Goga)

In goana sistematica ce poarta impotriva mea un consortiu bine organizat, mi se arunca astazi, dupa nenumarate insulte, cea mai grozava calomnie: tradarea de neam. Domnul Alexandru Vaida, deputat, sustine ca eu, Octavian Goga, m-as fi prezentat candva la un barbat politic maghiar, ca sa-mi ofer serviciile guvernului unguresc. In fata acestei ne mai pomenite invinuiri care, daca s-ar adeveri, ar aduce cu sine uciderea mea morala, distrugandu-mi pe vecie trecutul si viitorul si aruncandu-ma dispretului public, nu pot spune deocamdata nimic altceva, decat ca e un neadevar, purces sau dintr-o penibila gresala, sau dintr-o intentie criminala. (Octavian Goga)

Nu-i nimic mai greu de purtat ca o fericire nespovedita. (Octavian Goga)

Dragostea este o necesitate profesionala pentru un artist. (Octavian Goga)

Trecutul e noapte, iar amintirile candele care cu vremea se sting. (Octavian Goga)

Plin de surprize, vioi, paradoxal, nenea Iancu ma mustra parinteste... (Octavian Goga)

Adevaratele poezii incep acolo unde se sfarsesc pe hartie. (Octavian Goga)

Sufletul nostru e o urna in care inchidem cenusa patimilor stinse. (Octavian Goga)

O dragoste apusa e ca un vulcan: niciodata nu poti zice ca a trecut pericolul de a izbucni din nou. (Octavian Goga)

Tinerimea e resortul insufletirii unui neam; termometrul spiritului de jertfa al societatii. (Octavian Goga)

Asa mor visele pe rand... si noi zambim si ne uitam departe... si nu stie nimeni ca venim de la ingropaciune. (Octavian Goga)

Numai sufletele vulgare isi batjocoresc dragostele de odinioara. Oamenii de bun simt sadesc flori pe morminte. (Octavian Goga)

Fereste-te de banalitate. Nu uita ca daca va fi sa te ineci - cel putin nu te ineca intr-un lighean cu apa - azvarle-te in ocean. (Octavian Goga)

Ziua e pentru negustor, noaptea pentru poeti. (Octavian Goga)

Viata unui om nu trebuie judecata dupa avanturile cu care a pornit la drum, ci dupa obstacolele pe care societatea le-a pus de-a curmezisul gandului lui. (Octavian Goga)

Fereste-te de banalitate. Daca va fi sa te ineci, cel putin nu te ineca intr-un lighean cu apa, azvarle-te in ocean. (Octavian Goga)

Poate n-am imbatrani niciodata daca n-am avea un dar blestemat, mostenit din batrani: inima. (Octavian Goga)

Generozitatea sade bine biruitorului. (Octavian Goga)

Fereste-te de banalitate. Daca va fi sa te ineci, cel putin nu te ineca intr-un lighean cu apa, azvarle-te intr-un ocean. (Octavian Goga)

Nimeni n-are dreptul sa fure frumosul din sufletul nostru. (Octavian Goga)

Sunt multi care, ajunsi la varf de munte, au ameteli si cad; iertati-i pe parveniti. (Octavian Goga)

Nu-i nimic mai greu de purtat decat o fericire neimpartasita. (Octavian Goga)

Cred numai in constiinta mea, singura in drept sa-mi arate daca am gresit sau nu. (Octavian Goga)

Sa nu stie nimeni ce rani te dor. (Octavian Goga)

Ideea nationala e luntrea cu care plutim noi si din care dorim sa inregistram curentele. (Octavian Goga)

Prostii nu stiu nici sa rada, nici sa planga. Cand rad isi arata dintii, cand plang urla. De aceea adese lacrimile lor trezesc de obicei zambete, rasul lo oftari de durere. (Octavian Goga)

Arta e un duhovnic implacabil. Oricat am cerca sa-i ascundem realitatea, ea ne smulge adevarul intreg. (Octavian Goga)

Artistul nu respecta terminele - el este ca vul;canul ale carui eruptiuni nu se pot categorisi, izbucnirile vin atunci cand le hotaraste misterul focului sacru. Lava este suverana nu craterul. (Octavian Goga)

Literatura nationala insemneaza a prinde intr-o forma artistica criteriile specifice ale diferentierii de suflet, gama distinctiva a unei plamadeli etnice. (Octavian Goga)

Poetul care a inceput sa planga cu multimea a pierdut dreptul la propriile lacrimi. (Octavian Goga)

Istoria e modul de a-ti croi soarta, a reactiona al unui popor in fata celorlalte popoare. (Octavian Goga)







Citate de Octavian Goga


Aceasta pagina a fost accesata de 6803 ori.
{literal} {/literal}