Acasa

Acasa

de Octavian Goga

Dar nici ca vreai sa pleci atunci,
stii ca de groaza-nvataturii
Ai plans vreo doua nopti intregi
si te-ai ascuns in podul surii...

Cati ani vor fi de cand te-ai dus?...
Mai spune-ne cum ai umblat?...
Fara astampar imi erai,
si cat esti azi de asezat!...

Nu m-ascultai... stii ce-ai patit
Atunci in seara de ajun?...
Acum si gandul mi-l cetesti,
Cat de cuminte esti si bun...

Nu te-ar cunoaste nicidecum
Sa te-ntalneasca-n drum vecinii,
Vezi, iesi in poarta si le zi:
„Mai stiti, eu sunt feciorul Linii?!”

Te-ar rade fara crezamant,
Necum in drum sa te opreasca-
si-ar zice: „Uite-un domn aici,
Dar nu-i de legea romaneasca!”

              *

Si ma saruta impacata:
„Fecior cuminte are mama!...”
Eu imi intorc o clipa fata,
si-o lacrima-mi uda naframa...


Luceafarul, Budapesta,
15 iulie 1902





Acasa


Aceasta pagina a fost accesata de 1465 ori.
{literal} {/literal}