Copiilor - Copii, cu ochii mari si limpezi
de Octavian Goga
Copii, cu ochii mari si limpezi
Ca raza noptilor albastre,
De ce purtati si voi osanda
Ce-a scris ursita firii noastre?
O jale sufletu-mi despica
si-mi frange visurile-n doua,
De glasul mintii ma cutremur:
... si voi veti fi asemeni noua!...
Cand inteleg c-aceleasi patimi
si-aceleasi nazuinti desarte,
Cum vor calauzi in oarba
Prapastie ce ne desparte,
Ca ochii vostri-n care arde
Azi vraja basmelor cu zmeii,
Ratacitori, in drumul vietii
Cum au sa minta, fariseii,
Atunci o scarba ma supune
si-un gand pagan ma infioara,
si sufletul meu fierbe-asemeni
Acelui crai de-odinioara
Ce-a omorat in fasa pruncii...
. . . . . . . . . . . .
Oranduiala ta-i amara,
Marite domn al lumii noastre...
Eu nu mai cred in primavara!...
Luceafarul, Budapesta,
15 septembrie 1904
Copiilor - Copii, cu ochii mari si limpezi
Aceasta pagina a fost accesata de 2071 ori.
