Ma-ntorc din nou ...
de Octavian Goga
Am ratacit departe-n lumi straine,
Crezand ca scap de-a patimii prigoana,
Ca-n sufletul meu însetat de goana
Mai poate creste-o floare pe ruine.
Dar un blestem din orisice icoana
Ma urmarea, caci te vedeam pe tine...
si te visam ca,-n noptile senine,
Un crai pribeag pierduta lui coroana...
Nu te mira ca azi înfrant de cale,
Robit de-un chin care-n curand se curma,
Ma-ntorc din nou la pragul casei tale.
Gandeste-te ca-n cruda lor arsura,
Cand simt aproape clipa de pe urma,
Bolnavii toti cer cuminecatura...
Ma-ntorc din nou ...
Aceasta pagina a fost accesata de 1818 ori.
